Listă de cumpărături pentru o curte de grădi/școală

Exemplu de listă de cumpărături pentru o curte de grădi/școală:

• un braț de crengi,
• grămadă de nisip,
• câțiva bușteni,
• găleată de apă,
• denivelare de pământ,
• un tufiș în care să te pitești,
• un colț lăsat sălbatic pentru gâze și păsări.

Lucrurile astea le lipsesc multor curți, într-un moment în care destui copii nu mai ajung afară deloc. Un studiu din 2025 al Universității Exeter, pe 2.568 de copii de 7-12 ani, a găsit că peste o treime dintre ei nu se joacă afară în zilele de școală, iar unul din cinci nici în weekend.

Lista asta a fost punct de interes pentru niște cercetătoare olandeze (Vrije Universiteit Amsterdam, 2025, Urban Forestry & Urban Greening) în 18 curți de școală deja verzi. Au măsurat calitatea de design a fiecărei curți cu un instrument pe cinci teme: vegetație, design (relief, zone adăpostite, umbră, locuri de stat), joc și învățare (structuri de joc, materiale modelabile, piese libere), apă și habitat pentru animale. Au observat și au numărat ce fac copiii în pauze, aproape 3.000 de momente de joacă.

Copiii din curțile care bifau lista se jucau…altfel.

Construiau și modelau mult mai des: făceau ceva din noroi, săpau, ridicau un adăpost. La cei mari (6–12 ani), șansa să se joace cu materiale naturale era de aproape 4 ori mai mare decât în curțile fără aceste resurse. Cei mici (4–6 ani) inventau mai multe jocuri de rol (pistoale-bețe, insecte vorbitoare), cei mari explorau și investigau mai mult. Și, firește, peste tot erau mai puțini copii care stăteau fără să intre în joc.

Să ne înțelegem: curtea verde bine gândită nu i-a făcut mai activi. S-au mișcat la fel de mult și cu lista bifată, și fără ea. Cadoul este însă creativitatea jocului inventat, scormonitul cu sens, ocaziile de reflecție, mai puțini copii care se învârt plictisiți.

Ceva neașteptat s-a văzut și la cei mari: s-au jucat mai des singuri. Putem lega aici teoria refacerii (Kaplan & Kaplan; Ulrich): verdele oferă și resurse de liniște, singurătate bună, reverie. O curte eficientă are deopotrivă colțuri bune de agitație și colțuri bune de retras și tras sufletul.

Avem ca fundament și o idee formulată acum peste 50 de ani de Simon Nicholson, teoria loose parts (pieselor libere): cu cât are copilul mai multe lucruri de mișcat, combinat și transformat, cu atât se joacă mai bogat. O grămadă de crengi și noroi bate o structură fixă și lucioasă. Cine a văzut un copil lăsând jucăria formatată pentru cutia de carton știe ce zic aici.

Cu un pic de efort și apelare la rețeaua cunoscuților, se poate diferenția ieftin, pe vârste: piese mici pentru cei mici (surcele, pietriș, nisip) unde scopul e manipularea fină, jocul de rol și construitul mărunt și piese mari pentru cei mari (bușteni, crengi, bolovani) unde scopul e construitul la scară, efortul fizic, cooperarea și ascunzișul. O curte gândită pe etape, plurivalentă.

În fine, studiul arată o legătură, nu o dovadă bătută în cuie, dar deja se adună prea multe indicii care duc în aceeași direcție.

Deci, lideri din grădinițe și școli, ce bifează curțile voastre din lista de cumpărături?